O dietă sănătoasă este baza pentru o piele sănătoasă și strălucitoare. De fapt, pielea este, de obicei, primul loc în care pot fi identificate în mod vizibil deficiențele nutriționale. De exemplu, deficiențele de vitamina B pot duce la piele uscată, descuamată, erupții cutanate sau crăpături în colțurile gurii. Deficitul de Omega 3 poate duce la piele uscată și inflamată (DiBaise et al., 2019; Katta et al., 2018). Alte deficiențe pot duce la modificări ale pigmentării pielii, roșeață, piele aspră și multe altele (DiBaise et al., 2019).

Îmbătrânirea pielii și deteriorarea acesteia sub forma liniilor fine, a ridurilor, a rugozității și a pierderii elasticității pot apărea din cauza stresului oxidativ excesiv (Rinnerthaler et al., 2015; Ito et al., 2018). Antioxidanții din alimentație (vitaminele C, E etc.) și fitonutrienții (cum ar fi carotenoizii și polifenolii care se găsesc în alimentele pe bază de plante) pot contribui la reducerea stresului oxidativ în tot organismul, inclusiv în piele (Ito et al., 2018). De exemplu, s-a demonstrat că astaxantina (un carotenoid natural care se găsește în microalgele de apă dulce) oferă un efect protector împotriva stresului oxidativ indus de UVA de la soare, reducând astfel fotoîmbătrânirea (deteriorarea pielii cauzată de expunerea la soare) (Ito et al., 2018). Fotoîmbătrânirea este cel mai mare contributor de mediu la îmbătrânirea pielii (Rinnerthaler et al., 2015). Odată cu înaintarea în vârstă, organismul nostru produce în mod natural mai puțin colagen și elastină, principalele proteine structurale găsite în piele (Varani et al., 2006). Un aport adecvat de proteine, împreună cu vitamina C (necesară pentru sinteza colagenului) și cupru (cofactor pentru elastină), este important pentru menținerea acestor proteine structurale pe măsură ce îmbătrânim (DiBaise et al., 2019; EFSA, 2009).

Microbiomul intestinal este legat în mod intrinsec de sănătatea pielii (Salem et al., 2018). Pe lângă faptul că digeră alimentele pe care le consumăm, microbiomul intestinal produce vitamine, acizi grași cu lanț scurt, hormoni și neurotransmițători care pot avea un impact asupra pielii. Știința emergentă privind axa intestin-piele evidențiază modul în care schimbările în compoziția microbiomului intestinal pot avea un impact pozitiv asupra afecțiunilor pielii, cum ar fi psoriazisul și dermatita atopică (Salem et al., 2018). Probioticele și prebioticele oferă aici beneficii potențiale pentru piele.

Apa este esențială pentru viață și este, de asemenea, esențială pentru funcționarea normală a pielii. Ea are mai multe funcții importante, cum ar fi transportul nutrienților, reglarea temperaturii, hidratarea pielii și reducerea uscăciunii pielii (Liska et al., 2019).

Mănâncă în culorile curcubeului pentru o piele sănătoasă! Legumele și fructele de diferite culori îți vor oferi o gamă largă de fitonutrienți, antioxidanți, vitamine, minerale și fibre alimentare.Alege grăsimi sănătoase din pește gras, ulei de măsline extravirgin, nuci și semințe.Bacteriile bune care se găsesc în probiotice și în alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul și kombucha, precum și fibrele prebiotice, cum ar fi inulina și fructooligozaharidele (FOS), ajută la menținerea sănătății microbiomului intestinal.Hidratează-te pe tot parcursul zilei. Încearcă să bei zilnic 1-1,5 litri de apă. Dacă trăiești într-un climat mai cald sau dacă te antrenezi mult - ai nevoie de și mai multă!

Caroline Cummins MSc este nutriționist autorizat și membră a Consiliului de Nutriție Oriflame.

DiBaise, M. și Tarleton, S.M. (2019) "Hair, Nails, and Skin: Differentiating Cutaneous Manifestations of Micronutrient Deficiency', Nutrition in Clinical Practice, 34(4), pp. 490-503. doi:10.1002/ncp.10321.Grupul de experți EFSA pentru produse dietetice, nutriție și alergii (NDA); Aviz științific privind justificarea mențiunilor de sănătate referitoare la cupru și protecția ADN-ului, a proteinelor și a lipidelor împotriva daunelor oxidative (ID 263, 1726), funcția sistemului imunitar (ID 264), întreținerea țesuturilor conjunctive (ID 265, 271, 1722), metabolismul care produce energie (ID 266), funcția sistemului nervos (ID 267), menținerea pigmentului pielii și a părului (ID 268, 1724), transportul fierului (ID 269, 270, 1727), metabolismul colesterolului (ID 369) și metabolismul glucozei (ID 369), în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, la cererea Comisiei Europene. EFSA Journal 2009; 7(9):1211. [21 pp.]. doi:10.2903/j.efsa.2009.1211. Disponibil online: www.efsa.europa.euIto, N., Seki, S. și Ueda, F. (2018) "The Protective Role of Astaxanthin for UV-Induced Skin Deterioration in Healthy People-A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Trial", Nutrients, 10(7), p. E817. doi:10.3390/nu10070817.Liska, D., Mah, E., Brisbois, T., Barrios, P. L., Baker, L. B., & Spriet, L. L. (2019). Revizuirea narativă a hidratării și a rezultatelor selectate de sănătate în populația generală. Nutrienți, 11(1), 70. doi.org/10.3390/nu11010070Katta, R. și Kramer, M.J. (2018) "Skin and Diet: An Update on the Role of Dietary Change as a Treatment Strategy for Skin Disease', Skin Therapy Letter, 23(1), pp. 1-5.Rinnerthaler, M. et al. (2015) 'Oxidative Stress in Aging Human Skin', Biomolecules, 5(2), pp. 545-589. doi:10.3390/biom5020545.Salem, I. et al. (2018) 'The Gut Microbiome as a Major Regulator of the Gut-Skin Axis', Frontiers in Microbiology, 9, p. 1459. doi:10.3389/fmicb.2018.01459.Liska, D., Mah, E., Brisbois, T., Barrios, P. L., Baker, L. B. și Spriet, L. L. (2019). Revizuirea narativă a hidratării și a rezultatelor selectate de sănătate în populația generală. Nutrienți, 11(1), 70. doi.org/10.3390/nu11010070Varani, J., Dame, M. K., Rittie, L., Fligiel, S. E., Kang, S., Fisher, G. J., & Voorhees, J. J. (2006). Scăderea producției de colagen în pielea îmbătrânită cronologic: rolurile alterării dependente de vârstă a funcției fibroblastelor și a stimulării mecanice defectuoase. The American journal of pathology, 168(6), 1861-1868. doi.org/10.2353/ajpath.2006.051302Salem, I. et al. (2018) "The Gut Microbiome as a Major Regulator of the Gut-Skin Axis", Frontiers in Microbiology, 9, p. 1459. doi:10.3389/fmicb.2018.01459.