Centrul de Expertiză
Главная

SĂNĂTATEA INTESTINALĂ

MICROBIOMUL INTESTINAL ȘI SĂNĂTATEA HOLISTICĂ

Suntem mult mai mult decât oameni ... de fapt, corpul nostru conține mai multe celule microbiene decât celule umane (Sender et al., 2016). Când ne gândim la microbi, ne gândim adesea la alimente stricate sau la boli. Cu toate acestea, nu toți microbii sunt răi și există mulți care sunt foarte benefici pentru sănătatea noastră. Intestinul nu este doar locul unde alimentele noastre sunt digerate și absorbite, ci conține în mod natural trilioane de microbi. Acest ecosistem de microbi (de exemplu, bacterii, drojdii, ciuperci) este ceea ce numim microbiomul intestinal (Sender et al., 2016; Turnbaugh et al., 2007).

CE FACE MICROBIOMUL INTESTINAL?

Acești microbi joacă un rol vital în sănătatea noastră în fiecare zi. Ei digeră alimentele pe care le consumăm, ne protejează de infecții și produc vitamine, acizi grași, hormoni și neurotransmițători (Alfzaal et al., 2022). Activitățile metabolice ale microbiomului intestinal se aseamănă cu cele ale unui organ, influențând întregul organism prin intermediul conexiunii sau axei sale comunicaționale cu alte organe (de exemplu, axa intestin-creier, axa intestin-piele). Dovezile științifice emergente leagă microbiomul intestinal de pierderea în greutate, îmbunătățirea condiției fizice, întărirea imunității, o piele mai sănătoasă și chiar o stare de spirit mai bună (Afzaal et al., 2022; Valdes et al., 2018).

CE INFLUENȚEAZĂ MICROBIOMUL INTESTINAL?

Compoziția microbiomului intestinal este unică pentru fiecare individ în parte. Factori precum îmbătrânirea, stresul, călătoriile, bolile, exercițiile fizice și, bineînțeles, dieta determină ce microbi ai (Gibson et al., 2017; Milani et al., 2016). Dieta este un factor major în acest caz - prin efectuarea unor schimbări sănătoase în dieta ta, poți contribui la îmbunătățirea compoziției microbiomului tău intestinal. Acest lucru nu poate îmbunătăți doar sănătatea intestinală, ci poate influența și sănătatea întregului organism (Rossi, 2019).

ALIMENTAȚIE PENTRU UN MICROBIOM INTESTINAL SĂNĂTOS

Bacteriile benefice pentru intestin se găsesc în probiotice și în alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul și kombucha.
Prebioticele, cum ar fi inulina, fructooligozaharidele (FOS) și polifenolii (un fitonutrient care se găsește în fructele de pădure) hrănesc bacteriile bune din intestin și le ajută să se dezvolte.
Fibrele alimentare, care se găsesc în alimentele de origine vegetală (legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe), sprijină un mediu intestinal sănătos.
Mâncați curcubeul pentru un intestin sănătos și urmăriți să consumați 30 de alimente diferite pe bază de plante pe săptămână. Varietatea este esențială pentru a promova diversitatea microbiană în microbiomul intestinal.

ALEGERI DE STIL DE VIAȚĂ PENTRU UN MICROBIOM INTESTINAL SĂNĂTOS

Alte opțiuni de stil de viață pentru un microbiom intestinal sănătos includ exerciții fizice regulate, un somn adecvat și găsirea unei modalități de gestionare a stresului care să funcționeze pentru tine (de exemplu, yoga, tehnici de respirație profundă, meditație, plimbări în natură etc.) (Reynolds et al., 2017; Conlon et al., 2014).

DESPRE AUTOR:

Caroline Cummins MSc este nutriționist autorizat și membră a Consiliului de Nutriție Oriflame.

REFERINȚE

fzaal, M., Saeed, F., Shah, Y. A., Hussain, M., Rabail, R., Socol, C. T., Hassoun, A., Pateiro, M., Lorenzo, J. M., Rusu, A. V., & Aadil, R. M. (2022). Microbiota intestinală umană în sănătate și boală: Dezvăluirea relației. Frontiers in microbiology, 13, 999001. doi.org/10.3389/fmicb.2022.999001
Conlon, M. A., & Bird, A. R. (2014). Impactul dietei și al stilului de viață asupra microbiotei intestinale și a sănătății umane. Nutrients, 7(1), 17-44. doi.org/10.3390/nu7010017
Gibson, G. R., Hutkins, R., Sanders, M. E., Prescott, S. L., Reimer, R. A., Salminen, S. J., Scott, K., Stanton, C., Swanson, K. S., Cani, P. D., Verbeke, K., & Reid, G. (2017). Document de consens al experților: Declarația de consens a Asociației Științifice Internaționale pentru Probiotice și Prebiotice (ISAPP) privind definiția și domeniul de aplicare al prebioticelor. Nature reviews. Gastroenterology & hepatology, 14(8), 491-502. doi.org/10.1038/nrgastro.2017.75
Milani, C., Ferrario, C., Turroni, F., Duranti, S., Mangifesta, M., van Sinderen, D., & Ventura, M. (2016). Microbiota intestinală umană și legăturile sale interactive cu dieta. Journal of human nutrition and dietetics : the official journal of the British Dietetic Association, 29(5), 539-546. doi.org/10.1111/jhn.12371
Reynolds, A. C., Paterson, J. L., Ferguson, S. A., Stanley, D., Wright, K. P., Jr, & Dawson, D. (2017). Agenda de cercetare privind munca în schimburi și sănătatea: Luarea în considerare a modificărilor în microbiota intestinală ca o cale care leagă munca în ture, pierderea somnului și nealinierea circadiană și bolile metabolice. Reviste de medicină a somnului, 34, 3-9. doi.org/10.1016/j.smrv.2016.06.009
Rossi M. (2019). Nutriția: o știință veche într-o nouă lumină microbiană. Journal of human nutrition and dietetics : the official journal of the British Dietetic Association, 32(6), 689-692. doi.org/10.1111/jhn.12705
Sender, R., Fuchs, S., & Milo, R. (2016). Estimări revizuite pentru numărul de celule umane și bacteriene din organism. PLoS biology, 14(8), e1002533. doi.org/10.1371/journal.pbio.1002533
Turnbaugh, P. J., Ley, R. E., Hamady, M., Fraser-Liggett, C. M., Knight, R., & Gordon, J. I. (2007). Proiectul microbiomului uman. Nature, 449(7164), 804-810. doi.org/10.1038/nature06244.
Valdes, A. M., Walter, J., Segal, E., & Spector, T. D. (2018). Rolul microbiotei intestinale în nutriție și sănătate. BMJ (Clinical research ed.), 361, k2179. doi.org/10.1136/bmj.k2179
FILOZOFIA NOASTRĂ DE NUTRIȚIE

FILOZOFIA NOASTRĂ DE NUTRIȚIE

AFLĂ MAI MULT

CENTRUL EDUCAȚIONAL

CENTRUL EDUCAȚIONAL

AFLĂ MAI MULT

Colțul de inspirație

Alte categorii